.png)
Dear Sti Omul Cat Traieste [PATCHED]
24 Nu există alt bine pentru om decât să mănânce, să bea şi să-şi sature sufletul cu tot ce este bun din agoniseala lui. Am înţeles că şi aceasta vine din mâna lui Dumnezeu, 25 căci cine poate mânca şi cine se poate bucura fără El? 26 Într-adevăr, omului care este plăcut înaintea Lui, El îi dă înţelepciune, pricepere şi bucurie, dar celui păcătos îi dă slujba să adune şi să strângă, pentru ca apoi să-i dea celui plăcut lui Dumnezeu. Şi aceasta este deşertăciune şi goană după vânt!
Dear Sti Omul Cat Traieste
15 Atunci am lăudat veselia, căci nu este nimic mai plăcut omului sub soare decât să mănânce, să bea şi să se bucure, iar bucuria îl va însoţi în osteneala sa în toate zilele vieţii sale, pe care le-a primit de la Dumnezeu sub soare. 16 M-am dedicat cunoaşterii înţelepciunii şi priceperii tuturor lucrărilor care se fac pe pământ, căci omul nu îşi odihneşte ochii nici ziua, nici noaptea. 17 Am înţeles că toate lucrările lui Dumnezeu, toate lucrările care se fac sub soare, nu pot fi pricepute de om. Chiar dacă omul se străduieşte să le cerceteze, nu va găsi răspuns şi, chiar dacă înţeleptul pretinde că deţine cunoaşterea, el nu poate să priceapă.
Harap-Alb atunci se bate cu mâna peste gură şi zice:, Doamne fereşte de omul nebun, că tare-i de jălit, sărmanul! Pe de-o parte îţi vine a râde şi pe de alta îţi vine a-l plânge. Dar se vede că aşa l-a lăsat Dumnezeu. Poate că acesta-i vestitul Ochilă, frate cu Orbilă, văr primare cu Chiorilă, nepot de soră lui Pândilă, din sat de la Chitilă, peste drum de Nimerilă. Ori din târg de la Să-l-caţi, megieş cu Căutaţi şi de urmă nu-i mai daţi. Mă rog, unu-i Ochilă pe faţa pământului, care vede toate şi pe toţi altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumuşel. Parcă-i un boţ, chilimboţ boţit, în frunte cu un ochi, numai să nu fie de deochi!
Nu da binelui cu piciorul,ca pe urma ii duci dorul. Ori tepoarta cum ti-e vorba,ori vorbeste cum ti-e portul!Rabda,suflete,cat poti,nu-ti da taina catre toti ! Albina in guratine mierea cea mai dulce,si in coada acul cel mai otravitor.Inceputul fie cum o fi,sfarsitul sa fie bine. Asculta tot,dar nucrede tot. Fiecare pasare pe limba ei piere. Cine incaleca magarulsa-i sufere si naravul. Innegrind pe altul,nu te albesti pe tine !Omul poate povatui pe altul,dar pe sine niciodata. Capul face,capultrage. Fratele iti scoate ochii. Plete lungi si mintescurta,judecata mai marunta. Unul umbla si strabate si pe alt'fericirea-l bate. Omul,ca lumanarea;cand lumineaza,atunci sesfarseste! Toanta,la lumanare,pare o floare ! Prin munca sistaruinta,vei ajunge la dorinta. Carul care scartaie,acela tine maimult. Cand ai pisica batrana,soarecii-n casa fac stana. Obiceiulusureaza povara. Arunca binele tau in dreapta si in stanga si lanevoie ai sa-l gasesti. Binele ce-l faci la oarecine,ti-l intoarcevremea care vine. Cand casa ta are sete,nu varsa apa pe drumuri !Dragostea acopera multime de pacate. Copilul alintat e om stricat.Dupa nori ii si senin,dupa dragoste - si suspin. Exemplele relestrica moravurile bune. Cine are tovaras nerod,ajunge din pod inglod. Cugetul bun e cea mai moale perna. Lacomul,si satul,totflamand este. Cine nu primeste sfat nu e nici de ajutat. E lesne apovatui,si anevoie a se povatui. Pe toti sa-i asculti,dar dinmintea ta sa nu iesi. In tara orbilor,chiorul este imparat. Limbadulce,dos viclean. Nu scumpul stapaneste banii,ci banii stapanescpe scump! Cine da nu uita ; uita cel care ia ! Cu schiopii in locde sezi,te inveti sa schiopatezi. Fiecare isi are necazurile sale.Si cioara isi lauda puii. Fraiele de aur nu fac mai bun calul.Vorbele sunt femei,faptele sunt barbati. Fapta buna nu moareniciodata. Cainele batran nu latra el degeaba. Sfarsitul laudainceputul. Usa deschisa pe oricine primeste. Vino,necazule,dar vinosingur ! Ca pilda,nici un dascal mai bun ! Banii strangatorului pemana risipitorului. Un tata poate sa hraneasca zece fii,dar zecefii nu pot sa hraneasca un tata. Nu poti indrepta lume cu umarul.Cand te-a inselat cineva o data,e de vina el;cand te-a inselat adoua oara,esti de vina singur. Tanar langa tanara,ca paiele langafoc. Mincinosul cu de-a sila face musca cat camila. Iarta petoti,numai pe tine nu! Prieteni noi sa-ti faci,dar de cei batranisa nu te lasi. Darul cel tarziu nu are putere de dar. Dumnezeu facecasa,dracul aduce musafirii. Cine are cap de sticla sa nu arunce cupietre in nimeni. Asculta cu urechile,vezi cu ochii,dar taci cugura. Cand norocu-si schimba pasul,nu aduce anul ce aduce ceasul!Legea inainte,siretii dupa ea. Dragostea e oarba,dar casatoria iigaseste leacul. Dragostea cea veche iti sopteste la ureche. Banul eo mica roata ce-nvarteste lumea toata. Nu masura pe altii cu palmata. Boala intra cu carul si iese pe urechea acului. Pune mana,si osa puna si Dumnezeu mila ! Cel cu paguba ii si cu pacatul. Prostulface ce vede si ce aude crede. Fiecare nebun poate castiga bani,darnu-i poate pastra.GHICITORI DIVERSE
Am creat aceasta pagina ca sa Vin in ajutorul vostru.Vreau sa las in urma mea ceva bun pentru voi.Meseria Nu se invata ci se fura.Si eu la randul meu am furat multe metode de la regretatii Valcu Constantin Bucurest si Princz Constantin Targu Mures.Omul Invata cat traieste.De la fiecare din noi se poata invata cate ceva. 041b061a72